Consultul initial
In cadrul primei programari se face o analiza generala a tuturor dintilor si se insista asupra zonei ce deranjeaza pacientul. Planul de tratament strict pe acea zona este subordonat conceptului de a pastra toti dintii ramasi intr-o stare cat mai buna pe o perioada cat mai lunga.
Se discuta despre problemele de sanatate ale pacientului, de modul cum au fost pierduti dintii, de frecventa periajului dentar etc.
Se indica radiografii dentare si eventual un set de analize de sange.
Dupa consultarea acestora si raportat la dorintele pacientului, se vor indica numarul necesar de implante, tipul lucrarii, durata tratamentului si costurile pana la final.
In orice caz, pacientul va fi incunostintat ca in functie de diferitele elemente ce apar in cursul operatiei, planul de tratament (numarul implantelor, mai ales) poate sa varieze, ceea ce se rasfrange si asupra costului general.
Etapa chirurgicala
Interventia are loc dupa o anestezie obisnuita ca si in cazul celorlalte manopere stomatologice. Propriu-zis ea nu este mai grea decat o extractie dentara, in schimb este mai minutioasa.
Gingia va fi indepartata usor de pe dintii vecini si cu o freza speciala se vor crea niste lacase in osul maxilar. Acestea au dimensiuni relativ mici, de aproximativ 1 cm lungime. In aceste lacase se introduce “surubul” / implantul, iar apoi gingia va fi suturata peste implant. Astfel, implantul va fi sub gingie si nu va exista niciun disconfort. Firele de sutura se vor indeparta dupa 7-14 zile.
Incepand din acest moment, pacientul va trebui sa protejeze zona implantului de diferite traumatisme (sportive, de exemplu), dar si din punct de vedere al igienei orale. Implantul este mai sensibil decat un dinte natural la depunerile de placa bacteriana si pot apare inflamatii gingivale. De aceea, periajul trebuie facut cu regularitate si de asemenea clatirile cu apa de gura.
Etapa protetica
Dupa o perioada de vindecare a osului si a gingiei in jurul implantului, ce dureaza aproximativ 3-6 luni, se trece la realizarea lucrarii dentare (coroana separata, punte, proteza). In acest scop se folosesc diferite piese intermediare pentru mulajul dintilor (amprentare), se fac probe in mai multe randuri etc., ceea ce face ca si costul lucrarii pe implante sa fie mai mare decat in cazul dintilor naturali.
Implantul are in interiorul lui un canal la fel ca si radacina dintelui natural. Si tot in mod asemanator, in acest canal se va fixa un pivot sau stift. Pe acest pivot se va cimenta sau insuruba lucrarea dentara. Procedura difera in functie de numarul implantelor, de tipul lucrarii, dar principiul de lucru este acelasi.
Datorita necesitatii unei igiene cat mai bune, de obicei pe implante se fac lucrari de ceramica, pentru ca aceasta retine mai putin placa bacteriana.
Controale ulterioare
Datorita costurilor mai mari ale tratamentului cu implante, a minutiozitatii tehnicii de lucru, pacientul este chemat mai frecvent la control decat la o lucrare clasica. Acest control insa poate durata uneori doar 5-10 minute si se face tocmai pentru a preveni aparitia unor probleme sau a le rezolva din faza incipienta.
Tocmai pentru ca pacientul a investit si timp si bani in tratament si pentru ca doreste sa tina cat mai mult timp, medicul este dator sa ia toate masurile necesare pentru ca lucrarea realizata sa fie atent controlata.
In acest sens, in primul an de la finalizarea tratamentului, sunt necesare la fiecare 6 luni radiografii ale lucrarii alaturi de igienizarea acesteia in cabinet. Apoi se indica vizite la stomatolog de 2-3 ori pe an pentru verificarea lucrarii si a eficientei periajului dentar.
